sarkantyú: lábbeli sarkára erősített fémeszköz, melyet elsősorban lovasemberek használtak. Formája szerint régiesebb módon a csizma sarkára ütötték fel, vagy nyugati módon felkötötték a csizma kérgének felső peremére. Kedvelt volt a pásztorság körében a nagytaréjú sarkantyú, mégpedig inkább a tánchoz. A sarkantyú első említése a 14. sz.-i Königsbergi Töredékben fordul elő. – Irod.Köhler, K.: Die Entwicklung der Tracht in Deutschland während des Mittelalters und der Neuzeit mit besonderer Berücksichtigung der jezeitigen, für die einzelnen Kleidungstücken üblichen herstellungsweise (Nürnberg, 1877); Ecsedi István. A hortobágyi pásztorviselet (Népr. Ért., 1914); Gáborján Alice: Győri lábbeli alakú kerámia edény (Arrabona, 1960).
Matyó férfi nagytaréjú táncsarkantyúja (Mezőkövesd, Borsod-Abaúj-Zemplén m., századforduló)
Gáborján Alice
Ziarele Arcanum
Vezi ce au spus ziarele din ultimii 250 de ani despre acest subiect!
Vezi ce au spus ziarele din ultimii 250 de ani despre acest subiect!
Caută în cea mai mare arhivă digitală de ziare din Europa de Est, ce conține reviste, publicații științifice, săptămânale și cotidiene.