ÍRÓ, (1), IRÓ, (1), (ír-ó) mn. tt. iró-t. 1) Aki ír valamit, pl. iródiák, levéliró segédtiszt, verseket iró nő, szobairó mester vagy müvész. 2) Amivel vagy amin, vagy a mire írnak, íráshoz való. Iró toll, iró asztal, iró papiros, melyek helyesebben öszveiratnak: irótoll, iróasztal, irópapiros.
Ziarele Arcanum
Vezi ce au spus ziarele din ultimii 250 de ani despre acest subiect!
Vezi ce au spus ziarele din ultimii 250 de ani despre acest subiect!
Caută în cea mai mare arhivă digitală de ziare din Europa de Est, ce conține reviste, publicații științifice, săptămânale și cotidiene.
